Comuna Visina Noua, unitate administrativa a judetului Olt, a luat fiinta in anul 1896, cunoscand insa de-a lungul timpului in cei 110 ani de existenta diferite transformari din catun apartinand de comuna Visina (Visina Veche) in comuna de sine statatoare (1926), apoi din 1968 inglobata in comuna Vadastra, dar cu sdiul la Visina Noua. Si-a schimbat sediul in mai 1989 la Vadastra, pentru a deveni ccea ce oamenii locului au dorit de atata timp din nou comuna in aprilie 2004.
Situata in partea de sud a judetului Olt, comuna are ca limite: La nord comuna Brastavatu, la vest Vadastra si Obarsia, la est Visina, iar la sud Vartopu (Corabia).
Teritorilu comunei cuprinde o parte din Campia Caracaluilui si o portiune din Lunca Dunarii. Tinand de configuratia campiei, ea este usor inclinata spre Olt si Dunare, prezentand in general putine vai si movile. Fiind situata in regiunea climatica pontica este influent climatul continental excesiv, clima caracterizandu-se prin temperaturi scazute iarna, care oscileaza intre -150C iar vara prin temperaturi care se ridica uneori pana la 400C.
Comuna Visina Noua este asezata la sud de orasul Caracal la o distanta de 32 km.
A luat fiinta in anul 1896, si are o populatie de 1500 de suflete, iar comuna a devenit in 1926.
La parcelarea mosiei Visina Noua in 1896, in coltul de N-V al vetrei de sat, pe o valcea s-a gasit o fantana in stare de functionare, fantana lui Obacica, care are o vechime de peste 120 de ani. Fantana a fost construita de ciobanii care pasunau oile marelui proprietar de mosie Gandac, iar in perioada de iarna ei se retrageau in acest loc unde au construit fantana pentru faptul ca era asezata in vale, fiind astfel ferita de vanturile si viscolele iernii.
Numele “Obacica” vine, pe cat se pare de la proprietarul locului provenit din comuna Celei si improprietarit pe acest teren. Primii locuitori care s-au asezat aici luau apa de la fantana lui Obacica. O fantana cu vechime mai mare a fost la locuitorul Puiu Ion, azi proprietar Orzata Ion (Nicolae Florea);de la aceasta fantana aduceau apa 30-40 de familii.
Intre anii 1896-1900 erau foarte putine case (6-7), fiecare construindu-si locuinta acolo unde isi primise locul care corespundea cu numarul lotului din camp. De mentionat ca pana prin 1903 nu a existat in sat nici o casa de locuit decat sub forma de bordei in pamant, locuinte ce au ramas ca forma pana aproape de zilele noastre (Ion Stancioi , pe nume Ionica Dumitrescu, al carui bordei a durat pana prin 1955).
Incepand cu anul 1903 au inceput sa se construiasca case de piatra, caramida sau chirpici, numite case deasupra. Printre primii locuitori care au construit astfel de case au fost Popescu Lache (Lache Orbu), Juta Vrancea (azi locuitor Marin Nitu), Amarasteanu, Ion Ciocea (azi Paul Parsu) si altii.
Pe linia amenajarii satul merita a fi mentionata plantarea teilor pe sosea si in zona centrala, in fata primariei si scolii vechi, satul Visina Noua fiind cunoscut si sub denumirea de satul cu tei.
Din punct de vedere administrativ, de la infiintare si pana in 1926 cand devine comuna, satul Visina Noua a fost administrat de primaria comunei Visina Veche in cadrul careia satul era reprezentat prin delegati dintre acestia fiind Petcu P. Dan.
Localul primariei a fost construit de catre antreprenorul Ghita Dadulescu si Anton Popa din Corabia in 1937; pana la aceasta data sediul primariei se muta dintr-o casa in alta dupa placul fiecarui primar care venea la putere. Astfel localul primariei a fost in casa locuitorilor: Raicu Gheorghe, Roman Marin, Pavel Parsu, Constantin Radulescu etc.
Au fost primari de-a lungul vremii: Dobrescu Simion, Baluta Marin. Exista o perioada, dar inca nu bine determinata in care localitatea noastra a trecut din nou in administratia comunei Visina Veche, se pare insa pentru o scurta perioada de timp.
Ocupatia principala a oamenilor de pe aceste locuri este agricultura. Pe cele 1732 ha de teren arabil, in timpul cooperativizarii au fost cultivate in principal grau si porumb, dar si sfecla, floarea-soarelui, rapita si legume.
Cultura legumelor s-a facut in principal pe fosta suprafata de islaz de 200 ha, teren destelenit,dar in urma unor mari dezbateri si a nemultumirii oamenilor si in special a marginasilor, islazul fiind o sursa buna de hrana pentru pasari, animale fiind preluate in sectorul zootehnic al C.A.P-ului.
Au loc schimbari mari si in comuna. Magazinul cooperativei nu mai rezista. Apar pravaliile particulare. Apare in fostul magazin o discoteca cu mare impact in zona. Cu timpul si aceasta se desfinteaza. In fosta brutarie se infiinteaza o moara, in fosta baie o discoteca si apoi devine sediul cercetasilor. In fosta gradinita si apoi magazie a Primariei s-a construit primul bar. In partea din fata a parcului, la strada se construiesc magazine. Era perioada de inceput pentru oameni, nu-i intreba nimeni. Se consultau cu o persoana sau alta si trceau la treaba. Unii au reusit, cel putin pana in prezent, altii au dat faliment. Era un cuvant nou in vocabularul oamenilor.
Scoala a fost si a ramas institutia reprezentativa la nivelul comuei, indiferent daca localitatea a fost administrata de altii.
Scoala din Visina Noua se mandreste nu numai cu cladirea pe care o are, cu dotarea didactico-materiala, dar in special cu elevii pe care i-a avut si care fac cinste acestor locuri. Date mai amanuntite asupra scolii, a cadrelor didactice si a elevilor care au absolvit se afla in monografia scolii scrisa in anul 1978, cu ocazia sarbatoririi a 75 de ani de existenta. Sunt mentionate, in acelasi timp in aceasta monografie, momentele sarbatoresti cu adevarat ale scolii-1993 (90 de ani de existenta,) 2003 (100 de ani de existenta), momente care au dat prilejul reintalnirii multor elevi ai scolii de azi si de ieri in cadrul unor manifestari artistice, mese festive. Acesti elevi pastreaza in suflet numele localitatii si al scolii ca vie recunostinta a locului de unde s-au ridicat ca “oameni”, neuitand pe cei care le-au indrumat pasii in viata.
La implinirea a 110 ani de existenta a comunei Visina Noua, scoala noasta se prezinta in aceeasi haina sub aspect arhitectural, dar mereu mai bogata din punct de vedere material cat si al rezultatelor obtinute de elevi si cadrele didactice.
la ceas de sarbatoare comuna isi asteapta fiii sai, cei care nascuti pe aceste meleaguri si ramasi aici sau plecati in diferite colturi ale tarii sau ale lumii se vor intoarce sau vor trimite gandurile lor de bine catre locurile natale.
Vor trece anii si multe din cele intamplate vor fi date uitarii. Spre a pastra totusi ceva din istoria acestor locuri cei de azi mai tineri sau mai varstnici au datoria de a transmite celor ce vor urma, copiii de azi sau copiii copiilor lor gandurile si aspiratiile lor, realizarile obtinute, dorintele implinite spre a imbogatii cu fiecare an paginile acestei monografii.